În materie de jocuri pe calculator, paleta de oferte este copleşitoare. Indiferent de vârsta copiilor, puterea de atracţie a jocurilor este de netăgăduit. Offline sau online, jocurile pe calculator ridică probleme pentru părinţii interesaţi de efectul acestora asupra copiilor.

Copiilor – în calitate de consumator final – li se adresează o ofertă bogată de produse interactive, disponibile atât pe PC-uri, cât şi pe tablete şi telefoane mobile. Cu toate acestea, se observă o preponderenţă de jocuri orientate spre aspectul ludic, nu spre bazele unei dezvoltări cognitive.

În ce măsură un joc pe calculator poate fi educativ?

Există multe exemple de educaţie asistată de calculator. Abordările cele mai bune sunt reinventate pe măsură ce tehnologia şi mintea umană evoluează. Dacă în urmă cu 10 ani, folosirea calculatorului era ceva specific adulţilor, sau cel mult adolescenţilor, astăzi computerul şi dispozitivele inteligente fac parte din viaţa tuturor.

În aceste condiţii este justificată introducerea învăţământului asistat de calculator încă de la vârste fragede, când copilul poate asimila foarte uşor lucrul cu aceste instrumente indispensabile viitorului său. O altă faţă a aceleaşi monede este cea legată de calitatea materialelor suport pentru învăţare. Faţă de metodele şi uneltele clasice de predare, conţinutul în format digital aduce un plus de netăgăduit. Dar, în ce măsură un joc pe calculator poate fi educativ?

Totul ţine de abordare şi de perspectivă.

Pentru copii, transformarea unor obiective didactice într-un joc educativ pe calculator îi face să accepte inconştient sarcinile propuse. Astfel, urmând povestea propusă şi intrând practic în joc, copilul acumulează noi cunoştinţe fără a depune un efort clasic de învăţare. Îmbinarea celor trei elemente: joc, tehnologie (calculator) şi obiective educaţionale este o alegere fericită. Copilul învaţă fără a conştientiza acest lucru. Mediul atrăgător, cu personaje simpatice care îi livrează diverse sarcini „îl păcălesc“: copilul nu resimte presiunea rezultatului. Reuşitele sale sunt percepute ca un rezultat al propriilor acţiuni.

Scenariul joacă aici un rol esenţial: obiectivele educaţionale sunt mascate pentru a fi atractive. Faţă de metodele clasice de învăţare, în care sarcina este expusă clar, sarcinile dintr-un joc educaţional poartă hainele unor poveşti.

Obiective multiple. Abordări diferite.

Pentru copiii preşcolari, jocurile educaţionale pot reda aceleaşi activităţi ca cele care au loc în orele de grădiniţă: adunări şi scăderi; colorare şi imprimare; recunoaştere de pattern; cuvinte opuse; puzzle; labirint; animaţii expozitive; ghicitori; alege şi apasă; întrebări şi răspunsuri; părţile unui întreg; perechea potrivită;crescător, descrescător. De asemenea, jocurile educative pot avea ca subiect deprinderea anumitor comportamente legate de alimentaţie, viaţă sănătoasă, sport, reguli de circulaţie, comportament în societate.

Fiecare obiectiv necesită o abordare diferită. Iar balansul între abordarea educaţională şi cea ludică trebuie să fie continuu.

Ce aduc în plus jocurile educaţionale?

Jocurile educaţionale înseamnă în primul rând obiective educaţionale, apoi interactivitate, atractivitate şi mobilitate. Ele dezvoltă dexteritatea şi imaginaţia utilizatorului. Sunt un plus cognitiv incontestabil şi o modalitate de joacă foarte atractivă.