Reguli pentru o bună creştere

 

Am discutat în articolul Forme de pedeapsă şi efectul lor asupra copiilor, motivele pentru care pedeapsa, sub toate formele ei (bătaie, jignire, ameninţare, umilire) este profund dăunătoare educaţiei copiilor. Pentru a-i creşte armonios, contrapunem pedepselor consecinţele naturale şi consecinţele logice, dar şi regulile.

În timp ce consecinţele naturale şi consecinţele logice îi ajută pe copii să deprindă responsabilităţi, regulile (dar şi legile în vigoare) sunt esenţiale pentru educaţie stabilind şi asigurând sănătatea şi siguranţa copiilor.
Regulile îi ajută pe copii să înţeleagă ce comportamente sunt acceptate de societate şi care sunt comportamentele nocive. Regulile stabilesc limitele pe care fiecare dintre noi, ca membri ai unei societăţi, trebuie să le respectăm. Respectarea regulilor înseamnă menţinerea unei stări de ordine şi de decenţă atât în familie cât şi la şcoală, şi, mai târziu, în societate. Dacă regulile au la bază principii morale şi sunt practicate consistent încă din copilărie, copiii le vor accepta şi le vor utiliza în întreaga lor viaţă adultă.
Există reguli pe care adulţii le stabilesc şi pe care copiii trebuie să le urmeze fără a se abate de la ele pentru siguranţa lor şi a celorlalţi. De exemplu, copiilor li se va cere să-şi respecte familia şi prietenii, să nu mintă, să nu fumeze, să nu se joace cu focul etc.
Alte reguli pot fi dezbătute sau convenite de comun acord. De asemena, sunt reguli care se pot schimba după o perioadă de timp, pentru a reflecta maturizarea copilului – când să-şi facă temele, cu ce să se îmbrace, sarcinile lor în casă etc. Copiii învaţă repede care sunt regulile care „se negociază“ şi care nu. Aplicarea consecinţelor logice este utilă în învăţarea regulilor de către copii.

În tabelul următor, în prima coloană (DA) sunt exemple de reguli pe care copiii trebuie să le urmeze în concordanţă cu vârsta lor. În coloana a treia (NU) sunt trecute câteva exemple de lucruri interzise de părinţi, profesori sau alte persoane pentru o bună conduită şi sănătate a copiilor. Coloana din mijloc (POATE) conţine exemple de reguli care pot fi supuse schimbării odată cu schimbarea vârstei copilului. De exemplu, un copil poate fi lăsat să meargă şi singur la ziua de naştere a unui coleg, dacă promite că se întoarce acasă la ora stabilită.

DA POATE NU
Temele pentru şcoală Petrecerea unui coleg Jucatul în timpul orelor de clasă
Respectarea orei de culcare Ieşitul afară în week-end Bătaia cu alţi copii
Ţinuta pentru grădiniţă/şcoală Navigarea pe internet Aruncatul cu mâncare
Curăţenie în cameră Jocuri video Fumatul
Spălatul pe dinţi O jucărie nouă Traversatul pe culoarea roşie

 

Cum spunem NU şi cum spunem DA copiilor

Adulţii trebuie să fie atenţi când spun DA dar, mai ales, atunci când spun NU copiilor. De foarte multe ori, când cererile copiilor sunt negate, aceştia plâng, insistă şi devin agitaţi pentru a atrage atenţia. Atunci părinţii se supără şi pot apela la pedepse pentru „a-şi potoli“ copiii. Mai târziu, se pot simţi vinovaţi, şi atunci cedează cererii copilului, nemaiconsiderând-o nepotrivită. Inconsistenţa îi face pe copii să:

  • Creadă că deşi părintele a spus NU, acesta nu este ultimul său cuvânt.
  • Creadă că plânsul şi imploratul sunt metode de şantaj, prin care pot schimba decizia părintelui.

Când părinţii sunt ocupaţi pot spune NU fără a se gândi prea mult, pentru că li se pare mai sigur. A spune NU fără o explicaţie consistentă îi lasă pe copii dezamăgiţi şi suspicioşi. Alteori, pot spune DA ca apoi să spună NU. Este recomandat ca părinţii să se gândească de mai multe ori înainte de a da un răspuns copilului, pentru a nu-l debusola.

De ce trebuie să ţinem cont când stabilim un set de reguli:

  • Este acea regulă bazată pe realitatea copilului sau pe percepţia adultului?
  • Este regula creată în interesul copilului, pentru a-l menţine în siguranţă?
  • Este o regulă care îl ajută pe copil să nu intre în conflict cu alte persoane?
  • Este o regulă care îl ajută pe copil să se gândească la consecinţele acţiunilor sale?
  • Care sunt consecinţele dacă regula este/nu este respectată?

Cum menţinem şi cum consolidăm regulile impuse

  • Instrucţiuni: Instrucţiunile trebuie să fie clare şi concrete. De exemplu: „Este timpul să-ţi pui jucăriile în ordine“.
  • Reamintiri: Faceţi apel la lucrurile deja discutate. De exemplu: „Îţi aminteşti că am stabilit să nu umbli prin sertarele prietenilor la care mergem în vizită?“.
  • Oferiţi două alternative: lăsaţi-i pe copii să aleagă între două lucruri acceptate deja de dumneavoastră, pentru a-i încuraja să gândească şi să ia propriile decizii. De exemplu: „Vrei să porţi tricoul verde sau tricoul albastru?“.
  • Faceţi-vă copilul conştient de consecinţele acţiunilor sale: povestiţi-i ce se va întâmpla dacă face un anumit lucru. De exemplu: „Voi fi foarte îngrijorată dacă vei continua să te baţi cu copiii la grădiniţă.“
  • Atenţionări: Atenţionările nu sunt ameninţări ci o reamintire a efectelor negative pe care le pot avea unele acţiuni. De exemplu: „Să te gândeşti ce se poate întâmpla dacă traversezi strada fără să fii atent la semafor.“